O serie de hărți realizate pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie mai multe de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an. Harta realizată de compania Terrasigna arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile. În București, câteva zone de-a lungul salbei de lacuri de pe râul Colentina și de-a lungul râului Dâmbovița au o variație a deplasării terenului de până la 1 cm pe an.
BUCUREȘTI
Câteva zone bine delimitate din București se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Colentina și a salbei de lacuri și de-a lungul râului Dâmbovița, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial, anunță compania printr-un comunicat.
Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.
„Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.
Pe hărți se mai observă și alte câteva zone care au suferit scufundări: Giulești-Sârbi, zone din Chiajna sau Pantelimon.
- Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu — ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, prin verde — ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru - ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.
Timișoara
Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.
„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zona de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna. „Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).”
„Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală.”
„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zona de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna. „Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).”
„Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu