Situare geografică : Are o arie de răspândire vastă, de la litoralul Mării Negre în est, până în centrul Bulgariei în vest, din Delta Dunării în nord, până în Tracia grecească în sud.
Locuirea : Cel mai adesea, aşezările sunt de tip "tell", uneori înconjurate de şanţuri de apărare.
Producţia materială caracteristică : Ceramica are forme foarte variate şi este decorată cu incizii, ornamente plastice, barbotinate sau pictate, mai ales cu grafit. Utilajul din os sau corn este abundent.
Cascioarele ( jud Calarasi), cu Ostrovelul, au si astazi minunile ascunse in energia lor :
http://pestyuka.blogspot.ro
Daca mergeti acolo , amintiti-va esenta spatiului prin care treceti .
Civilizatia de la Cascioarele nu are rivale in lume, ci doar tot pe plan autohton, la Parta, pe Timis.
Coloanele infinutului
La Cascioarele au fost descoperite doua uimitoare coloane rotunde din ceramica, goale pe interior, avand o inaltime de 2,30 de metri si un diametru de 0,50 metri, aflate in interiorul unei constructii de 72 de metri patrati, compusa din doua camere cu pereti ornati cu figuri serpentiforme si semicercuri, pe un fond ocru. Coloanele erau pictate si ele cu serpentine, in ocru.
„Cand la Cascioarele oamenii aveau mobilier modern si purtau haine din tesatura de in, Europa nu exista, iar Sumerul aparea 2000 de ani mai tarziu” (custodele Muzeului din Oltenita, Done Serbanescu) Civilizatia de la Cascioarele nu are rivale in lume, ci doar tot pe plan autohton, la Parta, pe Timis.
Datarea acestui Panteon de la Cascioarele, facuta de arheologi romani, indica 4.500 i.e.n. Specialista Maria Gimbutas il dateaza la 5.300 i.e.n. Tot aici s-au gasit modelele din teracota ale sanctuarelor, care prezinta un rafinament arhitectonic, pe care templele elene il vor atinge dupa mii de ani. Coloanele nu aveau functionalitate arhitectonica. Reprezentau „tatana lumii”, dupa cum se exprima taranii si astazi.
Medalion de lut ars sub forma de spirala
Era vorba despre axa de divinatie, legatura dintre Cer si Pamant. Civilizatia sumeriana – care inca ramane, nejustificat, in cartile de istorie, ca cea mai veche civilizatie a lumii – isi ridica templele 2000 de ani mai tarziu. Panteonul de la Cascioarele nu concureaza ca vechime decat cu cel de la Parta, de pe Timis!
„Oamenii mari” de la Cascioarele
Stoica Ioana, povestind despre schelete „oamenilor mari”
Cercetatorul Gheorghe Serbana ne este ghid in aceasta incursiune in istorie: „Ca amploare si ca datare in timp, putem vorbi de civilizatia de la Cascioarele ca fiind primordiala. Aici a fost descoperit cel mai mare depozit de silexuri si topoare de piatra, de unelte de os, primul plug al neoliticului, un minunat Panteon, cu zeite ale fertilitatii, sanctuare si coloane ale infinutului. Oamenii erau mari la stat, sanatosi, nu-i de mirare ca si astazi cresc pe aici din belsug gherghinari.
Sanctuare de teracota de la Cascioarele
Machetele de locuinte constituie principala sursa de informatii privind volumetria cladirilor de locuit neolitice. Probabil cu destinatie rituala, machetele implica pe de o parte un anumit coeficient de stilizare, iar pe de alta parte, codifica cunostinte depasind in complexitate simpla imagine vizuala a cladirilor pe care le imitau. Tributare tipologiei specifice genului, caracterizand un areal larg, machetele se pot constitui ca premiza pentru formularea urmatoarelor ipoteze:
-Locuintele neolitice de suprafata caracteristice arealului nostru au planul rectangular cu acoperis cu doua pante si frontoane la fatadele scurte.
- Incaperile locuintei sunt lipsite de tavane. Inchiderea spatiului la partea superioara se realizeaza prin versantii sarpantei.
- Este posibila prezenta unor piese dispuse pe laturile scurte, (intre ante) sau chiar pe mai multe laturi
- Accesul in locuinte este de presupus pe laturile scurte prevazute cu prispe, iar fereastra de forma ovala dispusa in centrul fatadei lungi este o solutie posibila.
- Structura peretilor este evidentiata, in cazul machetei , prin scheletul lemnos cu montanti verticali si orizontali, panourile rezultate avand suportul de impletitura din nuiele, dispuse orizontal sau oblic.
- Structura sarpantei este consemnata prin marcarea pe frontoane a capetelor grinzilor orizontale de coama , a capriorilor cu capetele petrecute desupra coamei (intersectia lor fixata probabil cu legaturi vegetale), la frontoane intersectia constituindu-se ca motiv arhitectural major sau prin incizii paralele pe versantii acoperisului.
- Este de remarcat prezenta frontoanelor tratate arhitectural cu streasina sau avand o structura din barne montate paralel cu linia de cea mai mare panta (liniile determinand triunghiuri pe frontonul machetei pot sugera in acelasi timp si prezenta capriorilor). Explicatii Complexul Muzeal Prahova
Gherghinarul sau paducelul este pomul vietii, al inimii, mai tarziu a fost dedicat Sfantului Gheorghe. Cei bogati purtau podoabe de aur.” Din pacate, arheologii nu au facut comunicari despre mai nimic din minunatele descoperiri de aici.
Arealul Balta –izvorul Catalui, care se varsa in Dunare prin cananlul Puloaia, colectand apele Sargetului („Getul cel mare”) – Marisca si Transmarisca, nu este nici in prezent pe deplin cercetat. Mai sunt maguri si tumule „virgine”.
In general, i se spune Daia Parte. O localnica, Stoica Ioana, confirma ca sapaturile din Ostrovel au scos la iveala schelete de „oameni mari”, foarte inalti.
Maximinus, getul de 2,60 metri
„De aici se trageau cei doi imparati romani Maximinus”, ne precizeaza Gheorghe Serbana. Gaius Maximinus „Tracul” (173-238), uriasul de 2,60 metri, pe care tot un imparat de sorginte geta, Severus, l-a facut, din pastor, soldat in garda sa. Grecii i se inchinau sub titulatura de „Domn al Pamantului si al intregii omeniri”. Getii, scria Iordanes, il iubeau socotindu-l unul de-al lor. In perioada cand Maximinus isi pastea oile pe dealurile din Daia Parte, zona facea parte din provincia Dacia Felix si imparatul Severus isi trudea soldatii la castrele de pe linia de aparare Limes Transalutanus. Se spune ca Maximinus manca 16 kilograme de carne pe zi si bea 27 de litri de vin. Purta bratara sotiei sale, Paulina, pe degetul mic. Celalalt imparat, Daia Maximinus, era fiul surorii imparatului Galerius, pe care aceasta il nascuse in anul 270, in… Daia, de unde si-a luat si prenumele.
Mireasa in aur si borangic
Nici macar despre „Mireasa” imbracata in aur si borangic, de care ne povestesc localnicii, nu s-au facut comunicari din partea echipelor de arheologi. Mormantul acesteia a fost descoperit in curtea bisericii construita de boierii Corbi. „Boierii Corbi sau Corvinii, originari de la Corbii de Arges, marcasera, prin anii 1500, acest loc sfant stravechi, construind o biserica”, ne spune Gheorghe Serbana. Arheologul Done Serbanescu, custodele Muzeului din Oltenita, declara, pentru Formula As, ca tanara femeie era cu adevarat invesmantata in aur, impodobita cu un inel de aur cu semne ciudate, cu 17 ace de par cu gamalie sub forma unor stele de turcoaz. Isi dormea somnul de veci cu capul sprijinit pe o pernita, purtand o marama de borangic cusuta cu fir de aur. In urechi avea cercei superbi, din aur cu pandantive. Purta o rochie de matase stransa pe talie, de culoare deschisa, iar peste rochie avea o haina scurta, tesuta cu fir de aur. Ramane o enigma cum de n-a fost mormantul ei descoperit si jefuit, cum a fost restul bisericii!
·preluat: eNational
Arealul arheologic Parta
Zona este strabatuta de numeroase cursuri vechi de rau, inundabile la viituri. Pe o suprafata de circa 50 kmp au fost descoperite 42 de asezari sau complexe arheologice, 2 sanctuare neolitice, peste 150 locuinte si complexe, 4 blocuri de locuinte cu 4-5 camere , din care unele cu podea suspendata sau cu etaj.In centrul asezarii se afla sanctuarul principal, dar existau altare in toate casele.
Ca o asezare preistorica sa fie socotita de tip urban, trebuie sa fie, conform istoricilor, 'o asezare compacta, cu sistem de fortificatie, dezvoltata in jurul unui centru sacru, cu o populatie organizata dupa precepte religioase si specializarea muncii, folosind un sistem de scriere si care sa aiba relatii economice si culturale cu alte asezari'.
Dupa aceste norme, Parta, aflata in lunca Timisului, este cea mai veche asezare de tip urban din lume. A fost distrusa , la fel ca si alte asezari antice, fiind atacata cu inedite 'bombe' de lut. Acest fapt s-a petrecut prin 5200 – 5000 i.Hr.
Sistemul de fortificatie era format din 4-5 palisade si patru santuri. La Parta au fost descoperite simboluri inscriptionate pe ceramica si idoli zoomorfi, alcatuind ideograme sacre.
Ceramica din sit demonstreaza un comert intens cu alte asezari.
Sanctuarul Neolitic de la Parta
Sanctuarul Neolitic de la Parţa este vechi de aproximativ 6.000 de ani; a fost descoperit la Parţa, judeţul Timiş. Este unicul sanctuar neolitic din România şi unul din puţinele din Europa, complet restaurat. Se găseşte în prezent la Muzeul Banatului din Timişoara.
Descriere
Sanctuarul a fost descoperit în anii '70, lângă localitatea Parţa, la câţiva kilometri de Timişoara. El avea o formă rectangulară, cu o lungime de 11,5 m şi o lăţime de 6 m. Prezintă două compartimente distincte: camera altarului, şi camera unde se aduceau ofrandele. În partea anterioară se află altarul, cu două statui lipite, o zeitate feminină şi un taur, simboluri ale fecundităţii şi fertilităţii pentru cultura vremii. Templul era folosit şi drept calendar solar. Chiar în ziua solstiţiului de toamnă şi de primăvară, soarele pătrundea printr-un orificiu al templului şi lumina perfect altarul.
Vas descoperit la Parta
Blocurile de locuinte dreptunghilare, erau decorate foarte inventiv, cum este cel denumit Casa Cerbului datorita modelului descoperit aici, care a fost probabil atarnat pe perete :
Omul in rugaciune, semnul sacru stilizat , descoperit si la Parta, se regaseste identic si pe sigiliile misteriosului oras Mohenjo Daro, mileniul 3 i.e.n , pe valea Indusului
Sultana Malu Rosu
Situl de la Sultana Malu Rosu este un alt spatiu minune al civilizatiei pamantului pe care traim :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu