Peștera Tayos

Peștera Tayos ascunde unul dintre cele mai mari mistere ale omenirii. Acesta este locul în care a stat ascunsă o întreagă bibliotecă metalică, în care este scrisă istoria omenirii din cele mai vechi timpuri.

Cu toate acestea, în prezent nu mai există nicio dovadă că în peștera Tayos a existat o bibliotecă cu cărți de metal și nici artefacte misterioase. Toate dovezile fizice s-au pierdut, mai puțin fotografiile părintelui Crespi, care din păcate nu prea clare.

Interesant este faptul că arhitectul și istoricul Melvin Hoyos a declarat recent că peștera Tayos nu este o formațiune naturală și că este cert faptul că a fost creată de către o civilizație avansată.

Manastirea Dealu - Capul lui Mihai Viteazu

Minunata alee cu tei de la Mănăstirea Dealu, unde este îngropat capul lui Mihai Viteazul ar putea concura lejer cu ansambluri similare din Europa


Aleea cu tei care conduce la Mănăstirea Dealu, locul unde se află capul lui Mihai Viteazul, a fost descrisă de eruditul arhiepiscop Raymund Netzhammer (1862-1945). Locul ar putea concura cu ansambluri similare din Europa dacă ar fi bine întreţinut, spun istoricii.

Cu siguranţă locul te încarcă de energie. Fie că mergeţi cu maşina, cu bicicleta sau chiar pe jos, alegerea se poate dovedi ideală în timpul liber. Spre Mănăstirea Dealu se urcă pe o alee somptuoasă de tei, care se întinde dreaptă, până la poalele dealului pe care este amplasată mănăstirea.   
 “Dacă ansamblul ar fi fost bine întreţinut, ar fi putut concura cu cel care duce, în apropiere de Sarajevo, spre izvorul Bosnei. Ai imediat impresia şi aici că avem de-a face cu opera unui om cu simţ artistic. Şi într-adevăr, această alee, precum şi drumul cu serpentine care duce printr-o pădurice şi printre podgorii până la dealul mănăstirii fuseseră amenajate în anul 1844 de către domnitorul Bibescu, cel care se îngrijise ca şi mănăstirea însăşi să aibă parte de o renovare generală”, spune istoricul Silviu Miloiu, profesor la Universitatea Valahia, din Târgovişte, 
.
Raymund Netzhammer (n. 19 ianuarie 1862, Erzingen, Baden - d. 18 septembrie 1945, insula Werd, Elveţia) a fost arhiepiscop romano-catolic de Bucureşti între 1905 -1924. La 5 noiembrie 1905 a fost consacrat episcop în biserica abaţială "Sfântul Anselm” din Roma, de către Cardinalul Girolamo Maria Gotti, prefectul Congregaţiei "De Propaganda Fide” din Curia Romană, iar la 17 decembrie, acelaşi an, a urcat pe tronul arhiepiscopal. Mons. Raymund Netzhammer şi-a ales ca moto pe sigla episcopală cuvintele: In verbo tuo (La cuvântul tău) (Lc 5,5). L-a cunoscut bine pe regele Carol I al României.   

Mănăstirea Dealu, necropolă domnească Mănăstirea Dealu, un aşezământ de maici situat pe un deal din apropierea municipiului Târgovişte, este una dintre principalele atracţii pentru turiştii care vizitează judeţul Dâmboviţa.  Aici există o adevărată necropolă domnească, fiind locul unde se află capul domnitorului Mihai Viteazu. O aşezare monastică exista la Dealu în anul 1431, aşa cum reiese dintr-un document prin care Alexandru I Aldea îi făcea danie mănăstirii două sate.  
Se spune că mănăstirea a fost intemeiată iniţial de către Mircea cel Bătrân, însă Radu cel Mare este cel care a ctitorit-o în anul 1500. Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Ţara Românească.    

Fiu al lui Pătraşcu cel Bun, Mihai Viteazul este cel intrat în legendă prin faptul că, deşi condamnat la decapitare de către predecesorul său, Alexandru cel Rău, a rămas în viaţă refuzând să-şi plece grumazul pe butucul călăului şi a rămas semeţ şi drept, motiv pentru care călăul a mărturisit că nu poate lua viaţa unui astfel de om.    

Se ştie despre uciderea marelui voievod în Câmpia Turzii, undeva în Ardeal şi despre faptul că a fost decapitat, iar trupul i-a fost batjocorit şi lăsat să zacă undeva, în afara taberei. După trei zile, nişte sârbi îl îngropară pe furiş, iar capul a fost luat de către comisul Radu Florescu – cel care îl ajutase pe Mihai Viteazul ca să-si prezinte candidatura, când fusese numit domn al Ţării Româneşti – şi îngropat la Mănăstirea Dealu, lângă tatăl său, peste mormânt fiind aşezată o piatră “prin grija lui Radu Buzescu”.   După moartea lui Mihai  „Turturea paharnic, el a furat capul lui şi l-a adus adus în ţară, de l-a slujit şi l-a îngropat la Mănăstirea Dealu cu multă cinste ca pe un domn ".